live your life

Si ratacesti in globul tau obscur
Unde viciile se plimba aievea
Si de unde sufletele fug cu groaza.
Iti pierzi pe zi ce trece tot mai mult din fire,
Iar cursul vietii se-mpiedica si cade.
Imi indrept privirea catre tine
Si alba mizerie ma fura,
Rupandu-mi din maini si din picioare,
ingropandu-ma fara scapare.
Iubesc un fir de praf, dar il iubesc ca pe-un noroi;
Si la fel de murdara il arunc sperand ca va creste,
dar globul e prea mic si prea tare sa se sparga.
Pana si trecutul a trecut
Iar tu inca te plimbi pe potecile fiintei mele,
rupt de adevar, deghizat in idee, iubind un absolut;
Insa atat de gol, atat de negru.
Credinta ma-ndeamna sa-ti strapung inima de iad,
si cuprinzand soarele in palme
sa-ti privesc chipul dansand in nemurirea stearsa.
Zambesc apusului desi vreau sa plece;
Iar masca-mi acopera si trupul si fiinta.
Vreau sa ma curat de acest greu pacat
si sa-nfloresc in noi gradini de rai;
Dar fruntea mea inca iti poarta ochiul.